Pamantul ne suporta tot mai greu!
Pamantul suporta din ce in ce mai greu impactul ecologic al activitatilor umane, in contextul in care planeta are nevoie de 18 luni pentru a regenera resursele pe care omenirea le consuma intr-un an, potrivit studiului realizat de un grup de cercetare privat american, publicat marti, citat de AFP si preluat de Mediafax.
Datele obtinute in aproximativ o suta de tari de catre Global Footprint Network, un grup de protejare a mediului, subliniaza ca omenirea consuma resurse si produce dioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de sera, intr-un ritm cu 44 la suta mai ridicat decat poate produce si absorbi natura.
Studiul arata de asemenea o disparitate tot mai mare intre tari, in privinta impactului ecologic pe locuitor.
Daca toti locuitorii Pamantului ar trai ca un american obisnuit, ar fi nevoie de echivalentul a cinci planete pentru a produce resursele alimentare si energetice consumate si pentru a absorbi dioxidul de carbon emis. Iar daca fiecare ar consuma precum un european obisnuit, doua planete si jumatate ar fi
necesare, potrivit calculelor realizate de autorii acestui raport.
“Amenintarile iminente carora le facem fata in prezent, in special schimbarea climatica, dar si despadurirea, diminuarea pescariilor, folosirea exagerata a apei dulci, sunt simptome ale unei tendinte alarmante”, scriu ei.
Organizatia Global Footprint Network, cu sediul la Oakland, in California, calculeaza in fiecare an de la crearea sa in 2003 ceea ce ea numeste “amprenta ecologica” lasata de peste o suta de tari si de omenirea in ansamblul
sau.
Acest indicator determina suprafata de pamant si de apa necesara pentru a produce resursele pe care o populatie data le consuma si pentru a absorbi deseurile rezultate.
Altfel spus, acesti cercetatori calculeaza potentialul de productie a resurselor naturii, cum sunt utilizate acestea si cine le utilizeaza, explica organizatia.
Aceste date, care provin din multiple surse, printre care ONU si statistici ale diferitelor Guverne, arata ca in perioada 2005-2006 impactul ecologic al omenirii a crescut cu aproape 2 la suta, fata de perioada de timp precedenta.
Tendinta a fost cauzata de o crestere concomitenta a nivelului populatiei si a consumului de resurse pe cap de locuitor.
De zece ani, impactul omului asupra naturii s-a marit cu 22 la suta, in timp ce biocapacitatea, cantitatea de resurse pe care natura le poate produce, a ramas constanta si este chiar posibil sa se fi diminuat, potrivit Global Footprint Network.
In pofida acestor date ingrijoratoare, exista mijloace de a corecta aceasta traiectorie, apreciaza Mathis Wackernagel, presedintele Global Footprint Network.
“Aceste tendinte arata ca este in interesul fiecarei tari sa actioneze imediat pentru a reusi intr-o lume cu resurse din ce in ce mai limitate, orice s-ar intampla pe scena mondiala”, a spus el, intr-un comunicat. El s-a referit astfel la conferinta ONU de la Copenhaga asupra climatului de luna viitoare, unde incheierea unui acord care sa oblige statele sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera este foarte improbabila.
Sursa: Romania Libera
Acceleratorul de particule LHC a fost repus în funcţiune
LHC
Cel mai mare accelerator de particule din lume a fost repus în funcţiune. Primele probe au avut succes, iar oamenii de ştiinţă au reluat experimentele sâmbătă dimineaţă. Large Hadron Collider (LHC), cum este numit acceleratorul, a fost pus pentru prima dată în funcţiune în toamna anului trecut, dar a fost oprit după numai nouă zile, din cauza unor defecţiuni tehnice. De atunci cercetătorii cercetătorii au amânat în repetate rânduri repornirea acceleratorului. De această dată, repunerea în funcţiune a fost anunţată pentru luna septembrie a anului acesta.
Printre reparaţiile care s-au efectuat, ale căror costuri au fost estimate la aproximativ 30 de milioane de dolari, se numără instalarea unui sistem capabil să prevină supraîncălzirea nucleului, adăugarea mai multor valve de depresurizare şi îmbunătăţirea sistemului de prindere a magneţilor.
Proiectul de aproape patru miliarde de euro a fost demarat în 1983, iar lucrările pentru construirea acceleratorului au început în 1996, în Alpii elveţieni. Cercetătorii încearcă, prin intemediul acceleratorului, să afle compoziţia şi modul în care s-a format Universul.
Pamantul, o planeta a crocodililor?
Noi fosile, dezgropate recent in desertul Sahara de echipe arheologice coordonate de Hans Larsson de la Universitatea McGill din Montreal si Paul Sereno de la Universitatea Chicago, sugereaza existenta in vechime a unei lumi mlastinoase, aflata sub dominatia a sase specii neobisnuite si poate chiar inteligente de crocodili.
Cercetatorii sunt de parere ca descoperirile lor ii vor ajuta la construirea unei mai bune intelegeri a trasaturilor crocodilienilor si a felului in care au ramas ei o forma de viata atat de eficienta. Acestia au trait in perioada Cretacica, intre acum 145 milioane de ani si acum 65 milioane de ani, atunci cand continentele erau mai apropiate iar lumea mai calda si mai umeda decat in prezent.
Conform datelor colectate, fiecare specie de crocodil pare sa fi avut dieta si comportament proprii. Se pare ca si-au impartit ecosistemul, fiecare specie profitand in felul caracteristic de regiunea sa. Cei doi oameni de stiinta au studiat falcile, dintii si cele cateva oase ale crocodililor si au executat cateva tomografii ale craniilor gasite.
Doua dintre specii, botezate Crocodilul-Caine si Crocodilul-Rata, aveau creiere cu aspect diferit de cele ale crocodililor moderni. Acestea prezentau functionalitati mai sofisticate deoarece vanatoarea activa pe uscat cere, in general, o mai mare intrebuintare a creierului decat simpla asteptare a prazii in apa.
Crocodilul-Sobolan, o noua specie supranumita formal Araripesuchus rattoides, a fost gasit in Maroc si se crede ca se folosea eficient de mandibula foarte lunga, cu dintii proeminenti, pentru a-si obtine hrana. Crocodilul-Placinta, cunoscut stiintific sub denumirea Laganosuchus thaumastos, era lung de 6 metri si avea un cap mare si plat.
Fosilele Crocodilului-Rata au fost gasite in Niger si asimilate unei specii cunoscute anterior, denumita Anatosuchus minor. Acesta consuma larve si broaste cu ajutorul unui soi de rat de mari dimensiuni.
Mai ferocele Crocodil-Mistret era si el lung de sase metri, dar se deplasa intr-o pozitie erecta si avea falcile construite pentru izbire, fiind prevazute cu trei perechi de colti-pumnal. “Unii se deplasau in pozitie verticala, cu picioare sub corp, asemenea animalelor de uscat, si nu avandu-le de o parte si de cealalta, cu pantecele pe sol. Talentele lor amfibiene din trecut ar putea fi cheia intelegerii felului in care au supravietuit si au inflorit in era dinozaurilor”, a declarat Sereno.
Sursa:Descopera.ro
Dispar mormintele faraonilor din Egipt
Schimbările drastice prin care trece planeta din cauza încălzirii globale încep să-şi pună amprenta şi asupra unora dintre cele mai frumoase locuri de pe mapamond. Sub această ameninţare se află şi câteva dintre minunile lumii, fie ele naturale sau realizate de mâna omului. Site-ul www. descopera.ro prezintă o listă cu şapte dintre acestea, printre care zăpezile de pe Kilimanjaro, mormintele faraonilor, din Luxor, Egipt, insulele Maldive sau canalele Veneţiei, care sunt pe cale de dispariţie.
Oraşul Luxor de pe malul apusean al Nilului, cu 70.000 de locuitori, datează aproximativ din veacul al XIV-lea î.Hr. Lângă localitate se află Valea Regilor, Valea Reginelor, precum şi peste 40 de temple şi monumente funerare ale faraonilor. Existenţa acestora e ameninţată atât de lăcomia prădătorilor de vestigii arheologice, cât şi de însuşi fluviul sacru. Infiltraţiile de apă ale Nilului şi inundaţiile afectează an de an mormintele faraonilor.
Complexul de 1.200 de insule din Maldive este sortit pieirii, din cauza altitudinii joase la care se află şi a creşterii continue a nivelului oceanului, o consecinţă a încălzirii globale. Astfel, 80% din aceste insule sunt cu doar un metru peste nivelul mării, iar în curând apele care le scaldă ţărmul le-ar putea inunda, ştergându-le de pe harta lumii.
Veneţia este considerat unul dintre cele mai romantice oraşe de pe mapamond, fiind asaltat anual de milioane de turişti, datorită spectaculoaselor canale care îl străbat. Însă acest loc unic în lume riscă să piară. Şi asta pentru că, potrivit unui studiu, Oraşul Dogilor se scufundă cu aproximativ 1,5 cm pe secol, în ciuda eforturilor susţinute de pompare a apei din structurile sale subterane.
Machu Pichu sau “oraşul pierdut” e situat la peste 2.400 m altitudine şi e cel mai cunoscut simbol al Imperiului Incaş. Însă această cetate e în pericol din cauza numărului mare de vizitatori, circa un milion anual, care provoacă destabilizarea şi chiar prăbuşirea unora dintre construcţiile de piatră.
Triunghiul de corali din Indonezia adăposteşte mai bine de 3.000 de specii de peşti şi circa 600 de tipuri de corali. Acest paradis marin e ameninţat de inconştienţa oamenilor, care pescuiesc excesiv, folosind pentru uciderea peştilor explozibili sau otrăvuri. Consecinţele acestor acţiuni criminale sunt dispariţia vietăţilor acvatice şi distrugerea habitatului lor.
Marele Zid Chinezesc este considerat una dintre cele şapte minuni ale lumii şi cea mai lungă construcţie realizată vreodată de om. Din păcate, astăzi, pe aproape două treimi din cei 6.352 de kilometri, care reprezintă distanţa de la graniţa cu Coreea şi până în deşertul Gobi, zidul a fost distrus de eroziune şi de dezvoltarea necontrolată a aşezărilor umane din preajmă.
Considerat cel mai înalt munte din Africa (6.021 m), Kilimanjaro are un vârf (cel vestic) căruia localnicii îi spun Sălaşul lui Dumnezeu (Masai Ngaje Ngai). Indiferent de anotimp, piscul este îmbrăcat cu un strat de zăpadă. Însă în ultimii ani, “veşmântul” imaculat s-a micşorat treptat, din cauza topirii gheţii, tot un efect al schimbării climatice. Specialiştii spun că gheţarii care păreau eterni vor deveni, în doar cincisprezece ani, istorie.
Sursa: Libertatea
Texte misterioase au aparut pe Giulgiul din Torino
Barbara Frale, unul dintre cercetatorii acreditati de Vatican cu studierea Giulgiului din Torino, sustine ca a descoperit fragmente de text aproape invizibile pe misteriosul artefact crestin, fragmente ce dovedesc, in opinia sa, autenticitatea Giulgiului.
Frale afirma ca textele sunt in limbile greaca, latina si aramaica si ca ele includ chiar si numele “Iisus Nazariteanul”, o dovada clara ca Giulgiul din Torino nu este un fals medieval. Frale este convinsa ca, in Evul Mediu, nimeni nu ar fi mentionat numele lui Iisus fara a face referire la natura sa divina, nici chiar un farsor incercat. Mai mult, textele ar fi fost scrise pe un pergament care a fost lasat pe fata Mantuitorului pentru a putea fi identificat mai usor de catre cei apropiati, dupa coborarea Sa de pe Cruce.
“Am lasat in urma orice sentiment religios si am incercat sa fiu cat se poate de obiectiva. Atunci cand am efectuat studiul, a facut-o ca si cand as fi documentat executia unui om dintr-o anume epoca”, declara aceeasi barbara Frale.
Evident, scepticii care sunt convinsi ca Giulgiul este o creatie medievale, aparuta intre secolul XIII si secolul XIV, afirma ca Barbara Frale a vazut in urmele de pe artefact ceea ce a dorit sa vada.
Din cauza fragilitatii sale, Giulgiul este tinut intr-o camera speciala de la Vatican si este aratat arareori publicului si chiar cercetatorilor, astfel ca dovada afirmatiilor Barbarei Frale va trebui sa astepte pana la noi verificari.
Sursa:Descopera.ro
